Săptămâna trecută a avut loc Adunarea Generală de alegeri a F. R. H. A fost o incursiune interesantă în viața handbalului românesc. Așa cum am mai spus, am trăit un deja-vu, o situație foarte asemănătoare cu aceea de acum opt ani. Atunci, câțiva oameni de handbal mă informau - în timpul alegerilor - că voi fi noul secretar general al...
Am fost întrebat o dată de un ziarist, ce e mai important în handbalul modern fizicul, sau mentalul, cu alte cuvinte, capul sau brațul. Răspunsul meu a fost rapid, eu cred că el se joacă întâi cu inima, apoi cu mintea, și în cele din urmă cu brațul.
De când am început să joc handbal mi-am dorit să fiu cel mai bun. Priveam jocurile de handbal și încercam să surprind detalii care să mă ajute în carieră. Mai târziu, am constatat că puteam să execut anumite procedee pe care nu mi le arătase nimeni. Un novice ar întreba ei și? Eu cred că e foarte important pentru...
Am privit cu tristeţe ce s-a întâmplat în ultimul timp în handbalul românesc. Aş spune chiar că mă doare când văd cum se duce în jos, spre prăpastie, acest sport minunat. M-am hotărât să creez acest site în speranța ca voi putea ajuta la redresarea handbalului românesc. Primul lucru la care m-am gândit a fost acela de a publica un document la care am lucrat ceva timp și care poate avea un impact important lumea handbalului. Acesta conține o concepție de joc modernă ce are ca scop îmbunătățirea pregătirii sportivilor începând cu vârsta de 5-6 ani și terminând cu cea de 20 de ani. Al doilea material reprezintă o viziune a handbalului românesc pentru următorii ani.
V-aţi întrebat ce se va întâmpla cu aceia cei pe care îi antrenaţi, îndrumați încă de la vârste fragede atunci când vor termina junioratul? Mai ales acum, când ligile de la noi sunt populate cu 107 sportivi (f+m) străini plătiţi, în principal, din bani publici? Cred, în special pentru că finanţarea acestui sport este realizată în proporție covârșitoare (probabil 90 la sută) din bugetul autorităţilor locale şi guvernamentale - adică din banii fiecăruia dintre noi - că strategia ar trebui sa urmărească dezvoltarea sportului şi promovarea tinerilor către sportul de înaltă performanţă. De aici o întrebare devine logică: de ce acționăm ca o țara foarte mare și foarte bogata care importa jucători de valoare plătindu-i spre deosebire de noi din bani privați (Germania)? Ei folosesc resursele de la bugetul central și de la cele locale pentru a dezvolta infrastructura, pentru a-și creste, adică, forma copii, tinerii. Cred ca strategia noastră ar trebui sa urmărească creșterea jucătorilor tineri de valoare care în viitor sa evolueze în campionate puternice, iar mai apoi să îi atragem cu oferte interesante spre campionatele noastre (de exemplu Polonia). Asta ar fi în concordanta cu politica majorități statelor europene care nu dețin o economie foarte puternica sau nu doresc să investescă foarte mult în sportul de înaltă performanță. Există și state care acorda facilitați fiscale deosebite pentru handbal ca în Ungaria, acolo unde însa și sponsorii au un rol important.
Aici se observă foarte bine lipsa de viziune și direcția greșită în care se îndreaptă acest sport. Bineînţeles că numărul mare de jucători străini (unii lipsiți de valoare), blochează şi va bloca (fără a fi vina lor) din ce în ce mai mult accesul handbaliştilor români în cluburile din prima ligă, lăsând echipele naţionale ale României fără sportivi cu experiență. Să se înțeleagă clar nu sunt împotriva jucătorilor, a tehnicienilor străini. Și eu am fost, pentru mulți ani, în aceiași situație, fiind un adept al liberei circulații a forței de muncă, a valorilor. Argumentul principal al celor care profita de importul de sportivi este faptul ca jucătorii de alta naționalitate sunt mai ieftini. Eu nu cred în aceasta teorie, și, chiar dacă ar fi așa, jucătorii români fiind supraevaluați, nu e vina lor, ci a celor care nu sunt în stare să le stabilească valoarea reală. Oare câte echipe au un buget echilibrat, oameni profesioniști, care sa evalueze situația și să le ofere sportivilor condițiile meritate? Știu, e mai greu să îți crești proprii jucători, dar pe termen lung e mai eficient. Nu cumva există un interes pentru promovarea jucătorilor proveniți din alte țări ce nu sunt membre ale UE?
Ni s-a comunicat din partea oficialilor, cu diferite ocazii, ca jucătorii și antrenorii români nu au valoare, că sunt labili psihic, depășiți și că e nevoie de o infuzie serioasă din import. Să înțeleg că nu e nimeni de vină pentru nivelul de pregătire al antrenorilor și al jucătorilor români.
Întrebările care se pun sunt următoarele:
A făcut ceva concret FRH în ultimii ani (foarte mulți) pentru perfecționarea antrenorilor români și, implicit, pentru creșterea valorii jucătorilor? Răspunsul este NUUU!!! Pardon, câteva cursuri de perfecționare făcute pe repede-înainte, fără substanță.
Au prezentat ei vreodată o strategie serioasă de redresare a acestui sport? Nuuu!!!